Date geografice

Comuna Budeşti este aşezată în bazinul superior al râului Cosău, la poalele munţilor Gutâi, care-şi ridică semeţ vârful Creasta Cocoşului la 1447 m. Munţii Gutâi, din care o parte sunt în hotarul Budeşti, de origine vulcanică, au vârfurile dezvelite, iar mai jos sunt acoperiţi cu pășuni presărate cu jnepeni, ienuperi şi afinişuri continuate spre poale cu păduri de conifere şi fag. Aceşti munţi străjuiesc comuna Budeşti în partea de sud-vest, făcând hotarul cu oraşul Cavnic, cunoscut centru minier din Maramureş.

Comuna Budeşti are un singur sat aparţinător: satul Sârbi. Împreună se întind de o parte şi de alta a râului Cosău, menţionat în documente încă din anul 1231. Cosăul izvorăşte de sub culmile Sarmates prin izvorul Calinii şi de sub Prislop prin izvorul Roşu şi din izvorul Negru, străbătând comuna de la sud-est spre nord-vest, primind în drumul său afluenţi: Sava, Oanta, Rasorul, Grua şi Valea Popii.

În partea de sud, culmile Făgădăul Pintii ( 1258 ), Plesca ( 1322 ) şi Prisaca, fac hotar cu comuna Băiuţ.

Sunt locuri de o rară frumuseţe, cu păduri dese si poieni întinse pe unde a cutreierat odinioară Pintea Viteazul cu ortacii lui. Numele Făgădăul Pintii păstrează amintirea bravului erou maramureșan, luptător pentru dreptate socială și națională.

Spre sud-vest comuna se învecinează cu comuna Botiza, fiind despărțită de aceasta de culmile Sarmates și Clife.

În partea de nord-est comuna Budeşti se învecinează cu comuna Călineşti, iar spre vest şi nord-vest cu comuna Ocna-Sugatag, foarte cunoscută pentru staţiunea balneoclimaterică de astazi si pentru minele de sareIstoria satelor Budești și Sârbi, care formează în prezent comuna Budești, se pierde în negura vremurilor, la fel ca a altor localități maramureșene, cu toate că atestarea documentară apare după anul 1300.

Comuna Budeşti se află la o distanţă de aproximativ 27 km de Sighetu Marmaţiei şi 56 km de Baia Mare, reşedinţa de judeţ.
Accesul în comună se face pe DJ 186 B care face legătura cu Ocna Şugatag şi Sighetu Marmaţiei şi DJ 109 F ce leagă localitatea de oraşul Cavnic, făcând mai departe legătura cu Baia Mare.
Comuna Budeşti se învecinează cu:
– Ocna Şugatag la Vest
– Călineşti la Nord-Est
– Strâmtura şi Poienile Izei la Est
– Băiuţ la Sud
– Cavnic la Sud-Vest

Suprafaţa totală a comunei Budeşti este de 8.526 de ha, reprezentând 1,4% din suprafaţa totală a judeţului Maramureş, ceea ce situează comuna pe locul 25 din 76 de comune şi oraşe ale judeţului. Aproape 63% din această suprafaţă, respectiv 5.341 ha, este reprezentată de terenuri agricole, situând comuna pe locul 17 în judeţ, iar 37% de terenuri neagricole, respectiv 3.185 ha.

Cea mai mare parte a terenurilor agricole sunt acoperite de fâneţe, respectiv 3.216 ha, ceea ce înseamnă 37,7% din suprafaţa Budeştiului şi 2,7% suprafaţa Maramureşului acoperită de fâneţe, situând localitatea pe locul 8 în judeţ, ceea ce reflectă posibilitatea dezvoltării unor avantaje competitive importante ale suprafeţei localităţii Budeşti, în ceea ce priveşte creşterea animalelor, punânând astfel în valoare înzestrarea naturală a acesteia. Următoarea suprafaţă ca şi reprezentativitate este cea ocupată de păşuni, şi anume 1.160 ha ceea ce reprezintă 13,6% din suprafaţa comunei. Restul suprafeţelor agricole sunt acoperite de terenuri arabile (925 ha) şi livezi (40 ha).

La o altitudine medie de 610 m, comuna s-a dezvoltat în Valea Cosăului, fiind străjuită la sud şi la vest de piemonturile Văratecului şi Gutâiului. Culoarul văii Cosăului este delimitat de culmea Şugatagului în Vest şi continuată spre sud de Munceii Brebului şi Budeştiului, peisajul intramontan al Văii Cosăului fiind dat în special de vârfurile joase ale munţilor Lăpuşului cât şi de vârfurile de deal puternic fragmentate. Pe teritoriul comunei Budeşti se regăsesc aproape toate formele de relief, şi anume:

• Treapta montană
• Treapta munceilor
• Treapta dealurilor înalte
• Treapta dealurilor joase

Treapta montană din Budeşti se află în sudul comunei şi este reprezentată de Munţii Gutâi şi Munţii Lăpuşului, munţi ce fac parte din lanţul munţilor vulcanici ai grupei Carpaţilor Maramureşului şi a Bucovinei. În comună, cele mai înalte puncte sunt în Vârful Gutâiul Mic – 1.398 m (Munţii Gutâi) şi Vârful Neteda – 1.321 (Munţii Lăpuşului).

O altă formă de relief prezentă în Budeşti este depresiunea Maramureşului, care în comună este reprezentată de Piemontul Gutâiului, Piemontul Văratecului şi Depresiunea Mara. Piemontul Gutâiului, format din materialele transportate din versantul abrupt al Masivului Gutâi, este un piemont tipic de acumulare şi are în Budeşti înălţimi de la 650m ce scad la 100-150m. Cele mai cunoscute formaţiuni ale Piemontului Gutâiului sunt: La tufe, Balta Ursului, Muncelu, Dealul Arinaş. Piemontul Văratecului, fiind un piemont format prin eroziune, are formă de culmi deluroase despărţite de văi şi depresiuni mici, având în Budeşti înălţimi de la 700m la 100-180m. Din această formaţiune se remarcă Dealul Chiceruţa, deal ce are 725m. Depresiunea Mara este o lărgire între piemonturi, constituind un adevărat complex depresionar deluros, fiind alcătuit din două lărgiri, una în lungul Cosăului şi una în lungul Marei. În Budeşti, aflându-se în extremitatea nordică,  Depresiunea Mara cuprinde aproximativ 3/4 din satul Sârbi, având înălţimi ce variază între aproximativ 420 şi 500m.

Expoziţia versanţilor preponderent semi-însorită şi pe alocuri umbrită face ca terenurile de pe raza comunei Budeşti să fie potrivite mai ales pentru cultura pomicolă, livezile alternând cu fâneţe şi pâlcuri de pădure. Deşi una dintre ocupaţiile locuitorilor este agricultura, câmpiile au o pondere prea puţin reprezentată în teritoriul comunei, această activitate dând rezultate mai slabe în celelalte tipuri de relief, astfel că apicultura (favorizată de flora bogată) şi creşterea animalelor sunt activităţi mai potrivite pentru această zonă.

Reţeaua hidrografică a comunei Budeşti este formată din râul Cosău care o străbate de la sud la nord şi de afluenţii săi.

Râul Cosău este afluent al râului Mara, care la rândul lui este afluent al Izei. Pe teritoriul Budeştiului, râul are o lungime de aproximativ 10 km, având o traiectorie uşor arcuită.

Afluenţii râului Cosău, care se împart în:

• Afluenţi de dreapta: – aproximativ 10 afluenţi ce străbat piemontul Văratecului, dintre care cu denumiri cunoscute Văile Undiului, Râpa Sârisău, Seci, Grohote, Văratecului.
• Afluenţi de stânga: 10 afluenţi ce izvorăsc din Munţii Lăpuşului şi din Piemontul Gutâiului, dintre cu denumiri cunoscute Văile Coruş, Râuşor, Oanţa, Siva, Izvorul cu Peşti.
• De asemeni, reţeaua hidrografică a Budeştiului cuprinde şi un borcut (izvor de apă minerală) situat la intrarea în comună, legenda locală spunând că de aici a băut apă Pintea Viteazul.

Ţinând cont de relieful predominant de munte şi de altitudinile destul de ridicate, solurile prezente pe teritoriul comunei Budeşti sunt:

• Andosoluri (aproximativ jumătate din comună)
• Luvosoluri albice (aproximativ jumătate din comună)
• Aluviosoluri (foarte puţin reprezentate)

Andosolurile sunt prezente în jumătatea sudică a comunei Budeşti, fiind tipurile de soluri apărute pe roci vulcanice. Aceste soluri bogate în minerale amorfe, sunt foarte poroase, cu densitate aparentă foarte redusă, cu o capacitate de schimb cationic foarte mare, în general acide şi destul de bogate  în humus. Vegetaţia naturală ce se formează pe acest tip de sol este formată din păduri de fag, amestec de fag cu molid, iar în etajul subalpin vegetaţie de afin, ienupăr şi vegetaţie de pajişti.

Prezente pe jumătatea nordică a Budeştiului, luvosolurile albice sunt un tip de sol cu un conţinut scăzut în substanţe nutritive, făcând ca acestea să fie acoperite în principal de păduri de foioase şi de pajişti şi păşuni cu productivitate şi valoare nutritivă medii spre scăzute. De asemenea, livezile plantate pe aceste tipuri de sol dau producţii medii, fiind dezavantajate şi de variaţiile mari ale regimului hidric, pe lângă conţinutul slab în substanţe nutritive.

Aluviosolurile se găsesc de-a lungul văii Cosăului, în partea de nord a comunei, fiind foarte slab reprezentate. Acestea reprezintă soluri tinere, în curs de formare, pe depozitele aluviale, fiind răspândite în lungul fluviilor şi afluenţilor săi. Sunt solurile cu o fertilitate mai ridicată decât celelalte protisoluri, iar scala pretabilităţii lor este mai largă: pajişti naturale sau culturi furajere, culturi cerealiere mai variate (porumb, grâu, orz etc), plante tehnice şi alimentare (cartofi, sfeclă de zahăr), legume, zarzavaturi.

În ceea ce priveşte resursele subsolului de pe teritoriul comunei, Budeştiul are zăcăminte de gresii şi marne, pietrişuri şi bolovănişuri de râu, nisip şi argilă nisipoasă prăfoasă. Aceste resurse sunt folosite în mare parte în industria  materialelor de construcţie, dar sunt des utilizate şi în industria sticlei, în sculptură sau în arta decoraţiunilor interioare şi exterioare.

De asemeni, în Budeşti se mai găsesc:

• Minereuri complexe ( de exemplu: cupru, plumb, zinc) în zona fostelor mine Jereapăn;
• Andezit negru în zona Grohote, singura resursă ce mai este exploatată de persoane sau firme interesate;
•  Caolin în extremitatea sudică a comunei.