Conform datelor furnizate de Institulul Naţional de Statistică, comuna Budeşti avea la 1 ianuarie 2012 un număr de 3.211 de locuitori, număr ce reprezenta 1,6% din populaţia rurală şi 0,6% din populaţia totală a judeţului Maramureş. Astfel, comuna se situează pe locul 39 între unităţile administrativ teritoriale ale judeţului, fiind în acelaşi timp a douăzeci şi şaptea comună a judeţului după numărul de locuitori.
În ultimii ani populaţia din comuna Budeşti a înregistrat o evoluţie descendentă care însă a manifestat un fenomen de temperare în ultima perioadă. Astfel, în perioada 1992 – 2012 populaţia stabilă a comunei s-a diminuat cu 777 locuitori reprezentând 19,48% din întreaga populaţie, ritmul de scădere pe perioade de 3 ani variind între 4% în perioadele 2002 – 2005 şi 2005 – 2008 şi 2% între 2008 – 2011. Între 1 ian. 2011 şi 1 ian. 2012 populaţia a scăzut cu 1,29%, respectiv 42 de locuitori.
Comuna Budeşti prezintă o structură demografică tipică pentru mediul rural românesc şi maramureşean, aici fenomenul de îmbătrânire al populaţiei fiind mai accentuat.
Astfel, dintre cele 3.211 de persoane înregistrate la 1 ianuarie 2012 în Budeşti, 55% (aproximativ 1,752 de persoane) sunt cu vârsta sub 45 de ani, iar cele mai bine reprezentate sunt grupele de vârstă de 20-29 de ani (16% din populaţie) şi 40-49 de ani (14% din populaţiei). Următoarele grupe de vârstă ca reprezentare sunt 30-34 de ani şi 55-59 de ani ce au câte aproximativ 7% fiecare, restul de grupe având sub 6%. După vârsta de 45 de ani, populaţia Budeştiului scade treptat, astfel încât populaţia cu vârstă peste 45 de ani ajunge să fie în procent de 45% .
Totuşi, analizând piramida demografică se constată forma de urnă ce ilustrează tendinţa de subţiere accentuată a grupelor de vârstă tinere, de sub 20 de ani, caracteristică a natalităţii scăzute. Aceasta constituie o premisă pentru scăderea demografică accentuată în viitor, în condiţiile în care comuna Budeşti nu îndeplineşte condiţiile favorizante pentru o migraţie masivă a locuitorilor altor comunităţi către comună sau satul aparţinător.
Conform rezultatelor definitive ale Recesământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011, populaţia comunei Budeşti este formată în proporţie de 98,1% de români, respectiv 2.997 de persoane din cele 3.055 ale comunei, şi mai puţin de alte etnii. Pe lângă români mai sunt înregistrate 3 persoane de etnie maghiară (0,1% din populaţie) şi 55 de persoane pentru care nu există informaţii disponibile (1,8% din populaţie).
În ceea ce priveşte apartenenţa religioasă a locuitorilor comunei Budeşti, conform rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, majoritatea populaţiei este de religie Ortodoxă, respectiv 2.805 de locuitori, reprezentând 91,81% din populaţia totală a comunei. Următoarele religii ca si reprezentare sunt religia Greco-Catolică cu 126 de locuitori, reprezentând 4,12% şi religia Martori ai lui Iehova cu 54 de locuitori, reprezentând 1,76%.
Alte religii care au număr mic de credincioşi pe teritoriul comunei sunt: Penticostală, Romano-Catolică, Reformată, Baptistă, Adventistă de ziua a şaptea, Mozaică şi Atee, totodată existând un număr de 67 de persoane pentru care nu există date disponibile.


Situată într-o zonă montană pitorească şi bogată în resurse minerale, pe Valea Cosăului, economia comunei Budeşti s-a bazat din cele mai vechi timpuri pe exploataţia lemnului, creşterea animalelor şi industria extractivă. Perioada comunistă a însemnat pentru zonă transformarea economiei tradiţionale agrare într-o economie planificată bazată pe industria extractivă, locuitorii comunei având locuri de muncă la exploataţiile miniere de la Cavnic şi Budeşti, iar familiile lor şi întreaga comunitate bazându-se pe veniturile din această activitate. Odată cu scăderea accelerată a activităţii extractive şi în cele din urmă a închiderii minelor, dintr-o comunitate prosperă Budeştiul s-a transformat într-o comunitate fără direcţie economică, fiind foarte dificil de înlocuit în timp scurt o activitate de care depindeau direct sau indirect aproape toate familiile din zonă.
În prezent, activitatea economică din comună este slab dezvoltată, numărul de companii care funcţionează aici fiind foarte redus şi nereuşind să satisfacă necesarul de locuri de muncă. În aceste condiţii, debuşeele găsite au fost:
- întoarcerea la agricultura de subzistenţă, care însă nu este capabilă a oferi un grad de confort familiilor ocupate în această activitate şi nici un viitor copiilor lor în lipsa asocierii şi a organizării;
- revitalizarea timidă a unor meşteşuguri, care de asemenea nu poate oferi venituri substanţiale meşteşugarilor care nu sunt organizaţi şi au dificultăţi în desfacerea produselor;
- dezvoltarea agroturismului ca o metodă de completare a veniturilor familiale, locuitorii comunei putând profita de frumuseţea cadrului natural şi de păstrarea tradiţiilor din zonă pentru a-şi construi sau a-şi reamenaja casele în mici pensiuni agroturistice şi a atrage turişti din ţară şi din străinătate;
- plecarea la muncă în străinătate, sezonier sau cvasi-permanent, cu precădere pentru munci necalificate, în agricultură sau în construcţii, şi mai ales în cazul tinerilor care nu au alternative de angajare în comună;
- plecarea definitivă a unora dintre locuitorii comunei către alte localităţi din Maramureş sau judeţele învecinate.
Comuna Budești beneficiază de o suprafață întinsă de teren agricol, 62,2% din suprafața comunei (5.341 ha din cele 8.526 ha de teren), având funcții agricole, însă dintre acestea doar 925 ha (10,8%) sunt ocupate de terenuri arabile. Cea mai mare parte a terenurilor agricole este acoperită de fâneţe, respectiv 3.216 ha (37,7%) şi de păşuni (1.160 ha – 13,6%), ceea ce constituie premise favorabile pentru activitatea de creştere a animalelor. Restul suprafeţei agricole este ocupată de livezi (40 ha – 0,5%). De asemeni, mai mult de o treime din suprafaţa totală a comunei, o constituie terenurile neagricole, preponderent fiind sectorul pădurilor ce are o suprafaţă de 2.769 ha.
Atât suprafața redusă de teren arabil, cât și condițiile de mediu, determină limitarea activităților de cultivare a plantelor la culturi mai puţin pretenţioase precum cartofului sau plantele de nutreț, şi mai puţin cereale sau legume. Oricum, acestea sunt exploatate mai mult în regim gospodăresc – pentru uzul familiei, pe parcele de teren mici şi fărâmiţate şi cu o mecanizare în general modestă, astfel că nu se obţin surplusuri notabile de produse ce se pot comercializa. Astfel, în comună se practică agricultura de subzistenţă, iar evoluţia acesteia la agricultura eficientă economic este împiedicată în primul rând de condiţiile de sol şi climă, dar şi de lipsa de organizare, de gradul de fărâmițare a terenurilor și de existența unei mecanizări minime.
Așadar, animalele sunt crescute în număr mic și mediu, în pincipal în scopul satisfacerii consumului din interiorul gospodăriilor. Se observă o preferință pentru ovine și bovine, datorită condițiilor de mediu, dar și a fondului funciar existent. Păsările sunt animale care se pretează creșterii în număr mai ridicat fără necesitatea asigurării unui spațiu considerabil în cadrul gospodăriei, iar obiceiurile de creştere a porcinelor aproape în fiecare gospodărie reflectă tradițiile de consum româneşti. Numărul cabalinelor, pe de altă parte sunt un indicator clar al agriculturii de subzistenţă, în lipsa existenței unor societăți specializate în creșterea acestora, caii fiind utilizaţi pentru tracțiune şi muncile câmpului, atât în lipsa răspândirii sistemelor mecanizate, cât și din cauza existenței terenurilor agricole greu accesibile. O altă activitate practicată de locuitori este apicultura, favorizată de cadrul natural nepoluat şi flora bogată, care însă nu se practică pe scară largă (69 de familii de albine).
Exploatarea lemnului reprezintă o activitate cu tradiție în comuna Budești, dezvoltându-se odată cu localitatea prin utilizarea resurselor naturale bogate în acest sens reprezentate de cele peste 2.700 de hectare de pădure ale comunei (32,5% din suprafaţa sa), ceea ce situează comuna pe locul 28 la nivel judeţean. Speciile de arbori întâlnite aici sunt specifice pădurilor de conifere (bradul şi molidul), dar și pădurilor de foioase (fagul, paltinul, carpenul, measteacănul şi frasinul).
Resursele subsolului de pe teritoriul comunei Budești constau în zăcăminte de gresii și marne, pietrișuri și bolovănișuri de râu, nisip, argilă nisipoasă prăfoasă, dar și în zăcăminte de minereuri complexe: andezit negru și caolin.
Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteţi să vizitaţi pagina de internet a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Acest site nu reprezintă poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea şi coerenţa acestor informaţii aparţine persoanelor care au iniţiat pagina web.
Toate informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală furnizate prin acest site sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate comercializării.