Locuitorii comunei Budeşti au fost întotdeauna oameni harnici, lucrându-şi pământurile, îngrijind animale şi deprinzând anumite meşteşuguri pentru a-şi asigura traiul şi a-şi pune în valoare abilităţile. Dintre meşteşugurile specifice comunei amintim:
Confecţionarea clopurilor de nuiele este activitatea specifică din Budeşti, aici unde se mai găsesc ultimii clopari din Maramureş. Potrivit tradiţiei, clopurile se confecţionau din paie şi talaş, iar cu cât clopul era mai înstruţat, cu atât omul ce îl purta, era mai harnic. Clopul însă este decorat diferit în funcţie de ocazie, astfel el se poartă simplu la înmormântări sau la lucru şi împodobit cu mărgele şi flori la nunţi şi sărbători. În prezent meşerii populari din comuna Budeşti confecţionează clopuri din lemn de plop înălbit şi tratat special, încercând să menţină vie forma autentică şi tradiţia purtării clopului. Totuşi, acest element definitoriu al portului popular bărbătesc începe să îşi piardă caracterul funcţional care este înlocuit de unul decorativ şi este purtat din ce în ce mai rar în zilele de lucru, fiind rezervat pentru sărbători. Astfel, meşterii clopari au din ce în ce mai puţin de lucru, obiectele decorative uzându-se mai puţin şi necesitând înlocuire mai rară, întrucât doar câţiva bătrâni din comună refuză încă să renunţe la clop pentru fiecare zi.
Sculptarea porţilor de lemn şi ea o însemnătate aparte printre meşteşugurile tradiţionale practicate, tradiţia lemnului fiind încă actuală şi un motiv de mândrie al fiecărui maramureşean. Locuitorii din Budeşti sculptează în lemn, fac blide, linguri, pecetare şi obiecte de mobilier, dar şi porţi care străjuiesc intrarea în gospodărie. Porţile de lemn sunt simbolurile maramureşenilor şi sunt considerate a fi veritabile „arcuri de triumf” rustice, ele au 2-6 stâlpi decoraţi cu elemente care nu au doar o funcţie estetică, ci sunt simboluri cu rădăcini puternice în cultura creştină şi precreştină. Printre cele mai des întâlnite elemente în sculptura porţilor maramureşene se numără coarda- spirală ce simbolizează aspiraţia spre înalt, rozeta care este simbol al soarelui ca element esenţial al vieţii, arborele vieţii ce simbolizează viaţa veşnică şi şarpele considerat ca având un rol protector.
Meşteşugul ţesutului care s-a practicat în această zonă încă din cele mai vechi timpuri, în casă fiind ţesute: pânza şi pănura pentru îmbrăcăminte, ştergarele pentru bucătărie, pentru icoane sau pentru anumite ceremoniale, pânza pentru cearceafuri şi feţe de masă, cergi şi covoare. O ramură distinctă a acestui meşteşug, pentru care există meşteri renumiţi în Budeşti, este ţesutul traistelor tradiţionale din fibre naturale, pentru care, la fel ca în cazul covoarelor şi carpetelor se folosesc ornamente atât cu motive geometrice încărcate de semnificaţii străvechi cât şi cu motive mai noi, adaptări ale vechilor motive.
Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteţi să vizitaţi pagina de internet a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Acest site nu reprezintă poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea şi coerenţa acestor informaţii aparţine persoanelor care au iniţiat pagina web.
Toate informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală furnizate prin acest site sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate comercializării.
