Tradiţiile ocupă un loc foarte important în sufletul şi în viaţa acestui ţinut maramureşean, motiv pentru care aici se trăieşte intens fiecare sărbatoare fie ea laică sau religioasă, iar portul popular este obligatoriu la sărbătorile religioase importante. Aşadar, oamenii din Budeşti au ştiut să nu înstrăineze obiceiurile, nerenunţând total la casa ţărănească din lemn, la amenajarea specifică a interiorului locuinţei sau la ştergarele, cergile şi covoarele ţesute în casă.
Viaţa la ţară este orânduită după muncile câmpului şi după marile sărbători creştine. La început de an totul e animat de sărbătorile de Anul Nou şi Bobotează, mai ales, având în vedere că sărbătorile de iarnă reprezintă pentru locuitorii din Maramureş unele dintre cele mai importante evenimente ale anului.
Una dintre cele mai populare tradiţii de iarnă este Viflaimul, care este totodată, şi unul dintre cele mai vechi obiceiuri păstrate în vatra satului Budeşti. Viflaimul reprezintă un teatru folcloric religios jucat de cete de feciori (20-30 feciori), în care se prezintă momentul apariţiei magilor şi al păstorilor, cei care vestesc naşterea lui Iisus Hristos şi conflictul cu împăratul Irod. Acest obicei ţine din Ajunul Crăciunului până la ziua Sfântului Ioan Botezătorul şi presupune interpretarea unor personaje precum Fecioara Maria, Iosif, magi, Irod, de asemenea, un rol important în scenetă îl au cei patru draci în frunte cu şeful lor, Scaraoţchi, care poartă talăngi şi măşti populare, dracii şi măştile având origini foarte vechi, probabil din ritualuri precreştine.
La sfârşitul fiecărui an are loc „Festivalul datinilor şi obiceiurilor de iarnă” unde jocul măştilor este considerat unul dintre cele mai vechi obiceiuri. De Anul Nou dar şi de Bobotează, se fac măşti cu dimensiuni de până la 1 m, care se montează pe un suport de lemn, îmbracate cu haine vechi pe care se prind scrisori adresate către o fată sau un băiat ce întârzie să se căsătorească, textul, cu mult umor, stârnind hazul tuturor.
Alte obiceiuri de iarnă sunt mersul cu colinda, în general, repertoriul include colinde specifice copiilor, grupurilor de fete şi feciori, precum şi bătrânilor. Unele din colinde sunt de inspiraţie religioasă, creştină, altele aduc în prezent rituri dispărute în negura vremurilor, dar care au rămas prin mesajul profund uman. De asemenea, sunt de menţionat şi Capra, Ursul şi Moşii, manifestări folclorice ce presupun un grup de mascaţi ce are între 5-8 persoane, spectacolul fiind jucat şi de copii şi de adulţi, care la final sunt recompensaţii pentru reprezentaţie.
Primavara începe cu cinstirea primului gospodar ieşit la arat „Udatoriul” şi marea sărbătoare a Paştelui, ocazie cu care reînvie obiceiuri pe care nimeni nu le ignoră, ca înroşitul şi încondeiatul ouălor, slujba de Înviere, mersul cu pasca la sfinţit.
Festivalurile „Nu vă uitaţi că-s micuţ” şi „Joc la Şură” sunt cu tradiţie în cele două sate şi reuşesc să strângă localnicii de la mic la mare chiar şi din alte localităţi. Aceste festivaluri sunt un prilej pentru cei mici să îşi cunoască datinile şi obiceiurile, dar şi de a dansa în cadrul ansamblurilor „Cosăul” din Sârbi şi „Florile Cosăului” din Budeşti
Toamna locuitorii Budeştiului se bucură de bogăţia recoltei, participă la jocurile satului, iar pe muzica ceteraşilor, flăcăii şi fetele horesc, iar bătrânii se cinstesc cu un pahar de horincă.
Un alt obicei din comună este „furatul porţilor” în preajma zilei de Sf. Andrei, obicei în care feciorii fură porţile fetelor aflate la vârsta măritişului, şi le ascund pentru ca acestea să le caute. De obicei, erau scoase porţile în special fetelor care amânau măritişul, furatul porţilor însemnând că se deschid uşile în faţa peţitorilor.
Pe lângă toate acestea, în Budeşti se păstrează şi practica unor obiceiuri păgâne – ritualuri şi credinţe populare de găsire a ursitului, de alungare a duhurilor rele, de recolta bogata, de căsnicie trainică etc.
Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteţi să vizitaţi pagina de internet a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Acest site nu reprezintă poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea şi coerenţa acestor informaţii aparţine persoanelor care au iniţiat pagina web.
Toate informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală furnizate prin acest site sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate comercializării.
